Parodontoza

Ce este parodontoza?

Parodontoza se numără printre cele mai grave boli ale danturii, o problemă care, în timp, lăsată netratată, poate duce inclusiv la pierderea dinților.
Parodontoza este o afecțiune care se manifestă prin deteriorarea parodonțiului (structura osului și a țesuturilor care susțin și fixează dinții). Aceasta este caracterizată prin apariția unor infecții cauzate de bacteriile din cavitatea bucală și poate duce la probleme severe, inclusiv la pierderea danturii.

Deși se întâlnește preponderent în cazul adulților, parodontoza poate apărea și în cazul copiilor și al tinerilor, mai ales dacă are și cauze genetice în spate.

Simptome
  • Retragerea gingiilor ca urmare a inflamației și expunerea rădăcinii dinților
  • Halitoza (respirația urât mirositoare)
  • Dureri la mestecarea alimentelor
  • Senzație de disconfort la contactul cu alimente foarte reci sau foarte calde
  • Mobilitatea dinților (dinți care se mișcă) sau schimbarea poziției acestora
  • Apariția unor infecții sau a pungilor parodontale (abcese)
Cauzele parodontozei
  • Sunt mulți factori care favorizează apariția parodontozei, dar principala cauză rămâne placa bacteriană. Aceasta se formează încontinuu pe dinți și este ținută sub control numai printr-o igienă orală corespunzătoare: periajul de minimum două ori pe zi, folosirea apei de gură și a aței dentare, consultul stomatologic regulat pentru evaluarea sănătății danturii.
  • Dacă nu este îndepărată zilnic, placa bacteriană se întărește și se depune sub gingie, transformându-se în tartru. Tartrul este o acumulare dură de bacterii, care, dacă nu este îndepărtat, poate afecta țesuturile de susținere a dinților.
  • Important de menționat este faptul că tartrul nu poate fi înlăturat printr-un simplu periaj. În cazul său, este necesară o vizită la medicul stomatolog, care elimină depunerile printr-un procedeu numit detartraj
  • Pe lângă igiena deficitară, factorii care favorizează parodontoza sunt: fumatul, alimentația, unele dereglări hormonale sau afecțiuni psihologice, dar și factorii genetici (este necesară atenție sporită în cazul copiilor ai căror părinți au suferit de această boală).

Evoluția parodontozei

Ca orice altă boală, și parodontoza are diferite stadii de evoluție. În funcție de stadiul afecțiunii, medicul stomatolog va propune o schemă de tratament.

Cele trei stadii ale parodontozei sunt:

  • gingivita (afecțiune reversibilă)
  • parodontita superficială
  • și parodontita profundă/avansată (afecțiuni ireversibile)

În prima etapă a parodontozei, cunoscută drept gingivită, boala poate fi stopată și chiar eliminată complet. Spre deosebire de celelalte două stadii, efectele gingivitei sunt reversibile. Gingivita reprezintă inflamarea gingiei însoțită de dureri și sângerări la periaj. Principala cauză a gingivitei este igiena precară, placa bacteriană și tartrul afectând gingiile și favorizând deteriorarea lor.

În cazul celorlalte două stadii ale bolii, parodontita superficială și parodontita profundă, care sunt ireversibile, tratamentul este unul complex și ajută la stoparea evoluției bolii. Parodonțiul este sever afectat și apar simptome mult mai grave, precum mobilitatea dinților și infecțiile gingivale. Pentru că osul și țesuturile sunt afectate, există inclusiv riscul pierderii danturii.

Diagnosticul și tratamentul parodontozei

Indiferent că este sau nu vorba de parodontoză, prima recomandare este să vă prezentați la medicul stomatolog încă de la primele semne că este ceva în neregulă (sângerări gingivale la periaj, inflamarea gingiilor). Afecțiunile depistate din timp sunt întotdeauna mult mai ușor de tratat decât cele în faze avansate.


În cazul parodontozei, diagnosticul este stabilit de medic în urma unui control stomatologic, în cadrul căruia observă dacă există placă bacteriană, tartru sau alte probleme ale danturii. Pentru a evalua starea țesutului gingival, dentistul va folosi și o sondă parodontală, un instrument care măsoară spațiul dintre gingie și dinte. Această măsurătoare, alături de radiografiile dentare, îi oferă medicului datele necesare pentru stabilirea diagnosticului.

Tratamentul este ales în funcție de stadiul parodontozei. Cazurile de gingivită sunt mai simple și necesită, în primul rând, eliminarea factorilor care au adus la apariția bolii: placa bacteriană și tartrul. Sunt efectuate un detartraj și un periaj profesional, care trebuie completate de o igienă orală adecvată. La nevoie, medicul poate recomanda și folosirea unor produse cu substanțe antibiotice și antibacteriene, care să curețe în profunzime cavitatea orală.

Dacă parodontoza se află într-un stadiu avansat, tratamentul este unul de durată și poate implica mai mulți pași.

Metode de prevenție a parodontozei

Prevenirea unei boli este întotdeauna pe primul plan și, din fericire, parodontoza se numără printre afecțiunile ce pot fi evitate. Tot ce trebuie să facă pacientul este să respecte câteva condiții de întreținere și îngrijire a danturii:

  • Vizitele regulate la cabinetul stomatologic. Chiar dacă nu apar probleme, acestea trebuie efectuate de minimum două ori pe an, pentru un consult general și un detartraj.
  • Periajul corect al dinților: folosirea unei periuțe cu peri moi, care nu lezează gingiile, periaj de cel puțin două minute, cu mișcări circulare, care acoperă toate suprafețele celor două arcade dentare;
  • Folosirea zilnică a aței dentare și a apei de gură pentru eliminarea plăcii bacteriene dintre dinți și din zonele în care periuța nu ajunge;
  • Asigurarea unei alimentații bogate în fructe și legume și reducerea produselor rafinate, făinoase și zaharuri, care favorizează dezvoltarea bacteriilor în cavitatea orală.

Deși este una dintre principalele cauze ale pierderii dinților, parodontoza este o boală care poate fi prevenită foarte ușor, printr-o igienă corespunzătoare, o alimentație echilibrată și vizite periodice la stomatolog.